Colegiul Naţional

ANDREI MUREŞANU

Scurt istoric

image

În primul deceniu al secolului XIX, populaţia din Dej şi din împrejurimi a întreprins demersuri insistente pentru transformarea gimnaziului inferior existent, în liceu. Cerintele vremii şi nevoile unui centru de judet, cum era Dejul atunci, impuneau din ce în ce mai mult acest lucru. In 1891-1892 actiunile consiliului orasenesc și ale populatiei se intensifica, astfel, la 19 septembrie 1892, sunt lansate afişe care cheamă populaţia oraşului la o adunare populara cu acest scop. Prin hotararea adunarii, la 2 octombrie se inainteaza Ministerului Invatamantului și Cultelor un memorandum cuprinzand o motivatie amanuntita a necesitatii infiintarii liceului. Ministerul da insa un raspuns evaziv. Cinci ani mai tarziu, dupa ce orasul se angajeaza sa construiasca o cladire, iar judetul sa asigure materialul didactic necesar, Ministerul Invatamantului și Cultelor hotărăşte incetarea activitatii gimnaziului existent și deschiderea cursurilor primei clase de invatamant liceal, la 9 septembrie 1897, în vechea cladire a gimnaziului, fosta resedinta a principelui Gheorghe Rakoczi al II-lea. La 17 mai 1899 incep lucrarile la noua cladire, piatra de temelie fiind asezata la 1 iunie 1899. Cladirea a fost proiectata de arhitectul Baumgarten Alexandru, din Budapesta, și executata de anteprenorii Ioan Jichisan și George Siulean. La 31 octombrie 1900 cladirea a fost terminata și predata liceului, care o ocupa imediat. In anul scolar 1904-1905 liceul era complet, cu 8 clase, iar în iunie 1905 a dat prima generatie de absolventi. Pana în 1919 liceul a avut aproape 500 de absolventi romani dintre care 84 romani. Anuarul liceului pe 1938-1939 consemneaza urmatorul fapt interesant : "... absolventii romani au fost intotdeauna dintre cei mai bine notati în scoala. Aceasta isi are explicatia în faptul ca elevii romani stiind de asuprirea straina si-au dat silinta la invatatura mai mult decat ceilalti elevi, verificand principiul ca numai elementele de valoare se pot valida în viata, și cu atat mai mult intr-o tara în care erau considerari straini."Dupa Unirea din 1918 liceul a fost nationalizat, devenind liceu romanesc. Profesorul Victor Motogna este numit la 5 iulie 1919, de catre Consiliul Dirigent, director al liceului și insarcinat cu organizarea invatamantului liceal romanesc la Dej. El ia în primire cladirea, intregul inventar și incepe inscrierile pentru anul scolar 1919-1920. în cele 8 clase ale liceului s-au inscris 282 de elevi ordinari și 43 de elevi particulari. Cursurile s-au deschis la 9 octombrie, cu 11 profesori. De la 1 ianuarie 1920 li se adauga profesorul de franceza Henri Michel, din Misiunea Franceza. Greutatile inceputurilor au fost multe. Din cei 11 profesori cu care s-a inceput activitatea, 7 erau în curs de calificare. Manualele lipseau aproape complet. Daca la stiintele naturii existau o colectie extrem de bogata (una dintre cele mai mari pe care le-au avut liceele unguresti din Ardeal : un mare ierbar, colectie de minerale, animale impaiate), la alte discipline lucrurile nu stateau chiar asa de bine. La fizica existau în general materiale, insa la chimie nu existau cele necesare. Au trebuit completate și colectiile existente la geografie și istorie. în biblioteca, destul de bogata de altfel, a liceului unguresc nu se afla nici o carte romaneasca. Dupa Unire s-au primit carti de la Academie, de la Casa Școalelor, de la profesorul Iorga precum și din donatii (cum ar fi cea a magistratului Ilarian Monastireanu). Se vede clar ca, în aceste conditii, Victor Motogna și colaboratorii sai au realizat, practic, un nou inceput. Prefectul judetului, dr. Teodor Mihali, impreuna cu alti fruntasi din Dej, au asigurat, inca din septembrie 1919, un camin pentru elevii veniti de la tara. în 1924 s-a cumparat Palatul Voith cu suma de 2.500.000 lei, realizata cu sprijinul subprefectului de atunci, dr. G. Sorban, a comitetului scolar și a ministerului. în 1930 internatul se muta în noul local. Trecerea de la programa de tranzitie adoptata de Consiliul Dirigent pentru liceele din Ardeal, la programa liceului modern s-a facut treptat. în anul scolar 1923-1924 a inceput sa functioneze cu programa sectiei moderne din vechiul regat. în anul scolar 1928-1929, cand se pune în aplicare o noua lege a invatamantului, cu o noua programa analitica apar schimbari: liceul este redus la 7 clase și va functiona asa pana în anul scoalar 1933-1934, cand se revine la programa liceului cu 8 clase. Liceul a functionat de la inceput cu doua sectii : stiintifica și literara. în perioada 1928-1930, în localul liceului a functionat și o scoala superioara de comert, avandu-l ca director pe Dumitru Tiganetea. Până în 1939 au absolvit cursurile liceului, cu diploma de bacalaureat, 500 de elevi. în perioada 1940-1944, în timpul ocupatiei maghiare (urmare a Dictatului de la Viena) liceul devine din nou maghiar. După 1944 a fost, pe rand, liceu de baieti, liceu mixt, scoala medie. în 1969 si-a recastigat numele de "Andrei Muresanu", iar în ianuarie 1970 a fost dezvelit bustul poetului revolutionar, patron al liceului, opera a sculptorului clujean Arthur Vetro. În 1969, pe langa Liceul "Andrei Muresanu" s-a infiintat o scoala sportiva, care avea ca scop principal gasirea, selectionarea și pregatirea unor elemenete capabile sa faca fata rigorilor sportului de performanta. Între anii 1977 și 1989 a functionat ca liceu industrial. În prezent este un liceu teoretic care are clase de informatica, matematica-fizica, fizica-chimie, chimie-biologie și filologie. în fiecare an de studiu exista o clasa cu limba de predare maghiara (cu profilul ştiinţe ale naturii). Din anul scolar 1992-1993 sunt și clase gimnaziale cu predare intensiva a limbilor engleza și franceza. Liceul are 31 sali de clasa, 8 laboratoare, o biblioteca avand peste 40.000 de volume și un fond documentar important, un muzeu de stiinte naturale, sala de educatie fizica, teren de sport, un internat, cantina. Din anul 1997 Liceul "Andrei Muresanu" primeste titlul de Colegiu National, ca o recunoastere a meritelor pe care le-a avut în propasirea culturii romane pe parcursul unui secol de existenta. Aceste merite s-au concretizat în nenumarate activitati la care au participat o serie de personalitati ale vietii stiintifice și culturale romanesti (Anton Dumitriu, Nicolae Steinhardt, Emanuel Vasiliu, Ioan C. Chitimic, Boris Cazacu, Ioan Patrut, Virgil Stancovici, etc.), în nenumarate premii obtinute la olimpiade, în activitati sportive, precum și în faptul ca un numar insemnat dintre fostii elevi au devenit personalitati ale vietii culturale și stiintifice. În anul 2014 a fost finalizat un proiect de mare anvergura, cu sprijinul fondurilor comunitare, prin care a fost finalizat noul corp de cladire, oferind astfel conditii deosebite pentru elevii și profesorii școlii.